Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 26 octombrie – 1 noiembrie 2015

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

În săptămâna 26 octombrie – 1 noiembrie 2015, preţurile principalelor ţiţeiuri de referinţă, exprimate în termeni de medii săptămânale, au înregistrat evoluţii uşor diferenţiate pe pieţele la termen internaţionale, concretizate într-un declin de 0,87%, la un nivel de 45,15 $/baril, în cazul ţiţeiului WTI (SUA), la bursa Nymex din New York, şi într-o creştere nesemnificativă, de 0,22%, la un nivel de 48,35 $/baril, în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu scadenţă în luna noiembrie.

Această evoluţie uşor contradictorie a reflectat percepţiile diferite ale comercianţilor în încercarea de a discerne direcţia evoluţiei pieţei petrolului, după ce dinamica zilnică a acestora s-a caracterizat prin fluctuaţii destul de ample, în cursul intervalului analizat.

Preţul Brentului, pe fondul unor fluctuaţii zilnice frecvente, a înregistrat o creştere (medie) săptămânală minoră, datorată faptului că unele exploatări offshore din Marea Nordului au fost temporar închise pentru lucrări de întreţinere.

Deşi dolarul american s-a apreciat în cursul săptămânii în raport cu euro, susţinând timp de câteva zile preţul ţiţeiului WTI, raportul (dezamăgitor) privind datele economice din SUA în trimestrul III 2015 a redus entuziasmul investitorilor. Ritmul de creştere economică din SUA a înregistrat o reducere bruscă în trimestrul 3, după ce în trimestrul 2 marcase o înviorare.

Un alt factor care a contribuit la declinul preţurilor l-a constituit majorarea stocurilor de ţiţei ale SUA cu 3,4 mil.barili, deşi într-un cuantum inferior volumului estimat de Departamentul Energiei, la 4,1 mil.barili.

Piaţa şi preţurile au fost, de asemenea, influenţate de publicarea rapoartelor financiare pentru trimestrul 3, ale principalelor companii petroliere pe plan mondial. Concluzia principală a fost aceea că situaţia financiară a sectorului  petrolier în amonte (extracţia şi furnizarea ţiteiului), după ani de zile de profituri substanţiale, a intrat pe negativ, respectiv pe pierderi, ca efect al declinului accentuat al preţurilor ţiteiului, acest trimestru fiind considerat cel mai defavorabil de după declanşarea crizei.

Companii petroliere de top pe plan mondial s-au luptat să facă faţă înjumătăţirii preţurilor ţiţeiului începând din iunie 2014. Acestea şi-au micşorat în mod repetat cheltuielile, au făcut reduceri de ordinul miilor de locuri de muncă şi au anulat proiecte de investiţii.

Un număr de 10 din primele 20 de companii mari producătoare de ţiţei şi gaze, europene şi nord-americane, au raportat deja rezultatele finaciare ale celui de-al treilea trimestru, din care 7 au postat pierderi. Este vorba despre Royal Dutch Shell şi Eni-Italia, în Europa, iar în America de Nord, Occidental Petroleum Corp, Anadarko Petroleum Corp, Hess Corp, Suncor şi ConocoPhillips. Compania Shell a înregistrat, în trimestrul III, o pierdere de 7,4 miliarde $ şi a fost nevoită să oprească explorarea în zona offshore (arctică) din Alaska precum şi un proiect costisitor de explorare a unor nisipuri petroliere în Canada, ca urmare a unor previziuni pesimiste privind evoluţia preţurilor ţiţeiului în următorii ani.

Eni a postat o pierdere netă de 1 miliard $, iar compania majoră Total (Franţa) a înregistrat o scădere bruscă a profitului, deşi rezultatele sale au fost mai bune în raport cu aşteptările. ConocoPhillips, cea mai mare companie independentă de petrol şi gaze din SUA, a raportat o pierdere trimestrială de 1,1 miliarde $ şi a redus cu 7% ţinta de cheltuieli pe 2015.

Companiile mai mici, de asemenea, au fost afectate. Marathon Oil Corp a redus dividendele trimestriale cu 76 % pentru a-şi menţine un stoc de lichidităţi care să-i permită să supravieţuiască crizei.

Companiile vor încerca să se redreseze financiar  prin eforturi de reducere a costurilor, dar aceasta va depinde de evoluţia preţurilor ţiţeiului şi va fi necesară o perioadă de timp pentru a transfera toate aceste economii de costuri către întreg sistemul.

Conform estimărilor analistului Jason Gammel, de la firma „Jefferies Oil and Gas Equities” (SUA), chiar în condiţiile adoptării unor măsuri de creştere a eficienţei costurilor şi reducere a investiţiilor, companiile petroliere europene ar avea nevoie de un preţ al ţiţeiului de circa 78 $/baril în anul 2016, pentru a-şi putea acoperi cheltuielile şi asigura plata dividendelor către acţionari, aceasta în condiţiile în care rezultatele unui sondaj efectuat de Reuters în rândul mai multor analişti occidentali indică, pentru anul 2016, un preţ mult mai redus al ţiţeiului Brent, de circa 58 $/baril.

Compania Shell, care potrivit firmei Jefferies, are cel mai scăzut prag de rentabilitate la  fluxurile de numerar,  respectiv de aproximativ 66 $/ baril, a declarat că ar putea adăuga max.1.000 locuri de muncă noi, după reducerea de 6500 de locuri de muncă anunţate la începutul acestui an, iar British Petroleum a declarat că îşi va planifica şi alinia operaţiunile pe baza unui preţ estimat al ţiţeiului de 60 $/baril până în 2017.

Un sondaj similar efectuat de „ Wall Street Journal”, în rândul a 13 bănci de investiţii, apreciază că persistenţa supraofertei va antrena, în anul 2016, un preţ mediu de 58 $/baril pentru  ţiţeiul Brent şi de 54 $/baril pentru ţiţeiul american de referinţă WTI.

Pe termen mai lung, presiunile negative asupra preţului ţiţeiului vor persista. Preşedintele companiei Shell, Ben van Beurden declara :”Realitatea este că nu ştim când şi cum se va echilibra piaţa. Nici măcar nu ştiu dacă într-adevăr se stabilizează.  În condiţiile unui grad ridicat de incertitudine asupra preţului petrolului, trebuie să aveţi proiecte foarte solide pentru a rezista.”

În timp ce producţia de ţiţei din şisturi în SUA, un factor determinat al supraofertei de pe piaţă, a început să scadă, alţi producători mari, cum ar fi Arabia Saudită şi Rusia, continuă să realizeze producţii la niveluri aproape record, într-un moment în care piaţa este ameninţată de un aflux suplimentar de ţiţei din  Iran.

În conformitate cu US Energy Information Administration,  producţia de ţiţei a SUA a atins apogeul în aprilie 2015, la un nivel de 9,6 milioane de barili pe zi, după care a scăzut treptat, la aproximativ 9,1 mil barili.

În condiţiile în care oferta va rămâne  amplă, ritmul de creştere al cererii mondiale de ţiţei este aşteptat să scadă, în principal din cauza încetinirii creşterii economice a Chinei, al 2-lea mare consumator de petrol din lume. China a raportat recent o creştere de 6,9% pentru al treilea trimestru, cea mai mică rată din 2009.

„Cea mai mare parte din creşterea cererii de petrol din anul viitor va fi asigurată de pieţele emergente, astfel încât ceea ce se întâmplă cu aceste economii şi în special cu China contează foarte mult”, a declarat Michael Wittner, şeful Departamentului de cercetare a pieţei ţiţeiului,  la banca Société Générale. Conform aceleiaşi surse „preţurile trebuie să rămână scăzute, cu scopul de a echilibra piaţa”. „Preţurile mici vor încuraja creşterea cererii globale de  ţiţei şi vor asigura, de asemenea, o diminuare semnificativă a producţiei de ţiţei a SUA.”

În SUA, preţul pe care îl plătesc consumatorii auto pentru a-şi umple rezervoarele cu benzină  a scăzut cu aproximativ o treime faţă de anul trecut. Pentru companiile aeriene şi companiile de transport maritim, combustibilul mai ieftin s-a dovedit a fi, de asemenea, un avantaj. Pentru multe companii, preţul scăzut al ţiteiului a fost o binefacere. Compania aeriană germană „Deutsche Lufthansa AG” şi-a  majorat cu 41% profitul în trimestrul 3 al acestui an. Rafinăriile, care prelucrează ţiţei în produse, cum ar fi benzina şi motorina de încălzire, de asemenea, se bucură de profituri mai mari în acest an, beneficiind de materie primă mai ieftină şi de o cerere  relativ robustă. Astfel, pe termen imediat, respectiv în săptămâna următoare, este posibil ca preţurile ţiţeiului să fie stimulate de cererea extrasezonieră neobişnuit de puternică pentru benzină şi alte produse petroliere, în special în SUA.

Amploarea efectului scăderii preţurilor ţiţeiului asupra  industriei  petroliere va fi mai clară, după ce şi „giganţii” americani, cum ar fi Exxon Mobil Corp. şi Chevron Corp. îşi vor publica rapoartele lor financiare pentru trimestrul III a.c. Profiturile lor au scăzut, în ultimul an, deşi acestea nu au raportat (cel puţin în prima parte a anului 2015) pierderi nete precum Shell şi alte companii europene. Mulţi investitori împărtăşesc opinia sumbră a analiştilor, potrivit căreia companiile vor continua să fie afectate de preţurile scăzute la ţiţei pe parcursul anului viitor.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţurile gazelor naturale în contractele futures, la bursa Nymex din New York, cu scadenţă în noiembrie, au înregistrat o scădere drastică, de 10,25 %, cea mai severă din 2012, la o valoare medie săptămânală de 76 $/1000 m.c,,. În cadrul tranzacţiilor din ziua de 27 octombrie, preţul la bursa Nymex a coborât sub pragul de 2 $/mil. BTU, respectiv sub 71 $/1000 m.c.

Prăbuşirea bruscă a preţurilor la gaze naturale s-a produs din cauza unui ansamblu de factori între care, în primul rând, producţia record de gaze naturale a SUA din 2014 şi 2015, stocurile de gaze naturale care în prezent se situează la un volum cu 4,5 % peste media ultimilor cinci ani, iar cel mai recent catalizator  a fost reprezentat de prognozele meteo favorabile pentru SUA, care indică temperaturi blânde în următoarele câteva săptămâni, ceea ce induce perspectiva unei cereri mult  diminuată în raport cu cea anticipată. De asemenea, fenomenul meteorologic El Nino ar putea reduce cererea pentru combustibili de încălzire în această iarnă.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

Cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, pe 30 octombrie 2015 ating cea mai ridicată valoare din ultimele 3 săptămâni (191,80 $/tonă), în condiţiile speculaţiilor conform cărora condiţiile meteorologice din Statele Unite, unul din cei mai importanţi exportatori mondiali, vor afecta randamentele culturilor de grâu din această ţară. Potrivit Grupului de Studiere a Condiţiilor Agrometeorologice din SUA (Commodity Weather Group LLC), precipitaţiile din ultimele zile ale lunii octombrie a.c. nu sunt suficiente pentru a asigura necesarul de umiditate din sol.

În acest context, în perioada 26 octombrie – 1 noiembrie 2015, media săptămânală a cotaţiilor grâului american a înregistrat o creştere cu 4,41% comparativ cu intervalul anterior, la 188,22 $/tonă.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

În intervalul analizat, la Bursa din Chicago, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 nu a înregistrat modificări semnificative faţă de săptămâna anterioară, fiind cu doar 0,75% mai mare, (149,81 $/tonă) faţă media intervalului precedent.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în intervalul 26 octombrie – 1 noiembrie 2015, cotaţiile la ulei de soia şi la soia boabe au înregistrat scăderi. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a scăzut cu 1,48% faţă de săptămâna precedentă, la 324,83 $/tonă, iar cotaţia uleiului de soia s-a diminuat cu 2,47%, la 616,78 $/tonă. Această diminuare a preţurilor se datorează unei recolte mai mari de soia din SUA, adăugată la o ofertă amplă pe piaţa mondială. De asemenea, conform Raportului (USDA) din 20 octombrie 2015, importurile de soia boabe ale Chinei din sezonul 2014/15 au fost de 79 milioane tone, cu  cca. 9,5% mai mari decât  în sezonul anterior (70,4 milioane tone).

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În intervalul 26 octombrie – 1 noiembrie 2015, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a crescut cu 1,25% faţă de săptămâna anterioară şi s-a situat la 391,62 $/tonă. Pe parcursul intervalului analizat, cotaţiile zilnice au înregistrat variaţii, dar acestea au fost minore, preţurile zahărului oscilând între un nivel minim de 388,60 $/tonă, atins pe 27 octombrie, şi un nivel maxim de 393,60 $/tonă, pe 28 octombrie.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 26 octombrie – 1 noiembrie 2015, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 2.623,73 $/tonă, cu 2,14% mai puţin faţă de săptămâna anterioară, în condiţiile unei cereri scăzute.

La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.554,40 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,12% mai puţin comparativ cu săptămâna precedentă.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra,CIF, a fost de 3.361,55 $/tonă în perioada 26 octombrie – 1 noiembrie 2015, cu 1,17% mai mult comparativ cu intervalul 18-25 octombrie a.c..

Media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.212,80 $/tonă, cu 1,79% mai mult faţă de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În perioada 26 octombrie – 1 noiembrie 2015, cotaţiile celor două sorturi de bumbac au înregistrat scăderi uşoare. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” s-a diminuat cu 1,54% şi s-a situat la 1.524,10 $/tonă, La Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.379,36 $/tonă, cu 1,18% mai puţin faţă de cotaţia săptămânii anterioare.

La bumbacul Index „A,” cotaţiile au oscilat între 1.518,14 $/tonă şi 1.529,17 $/tonă, iar la bumbacul american, nivelul minim a fost de 1.369,97 $/tonă, iar cel maxim de 1.396,21 $/tonă.

Situarea stocurilor mondiale la un nivel foarte ridicat este un factor principal de presiune asupra preţurilor internaţionale ale bumbacului. Potrivit celui mai recent Raport al Departamentului American al Agriculturii (USDA), în sezonul 2014/15 (care s-a încheiat la 31 iulie 2015), stocurile mondiale de bumbac au totalizat 24,15 milioane tone, marcând o creştere de aproape 8% comparativ cu sezonul anterior. Previziunile pentru sezonul 2015/16 indică o diminuare, de 4%, a stocurilor mondiale, la 23,14 milioane tone.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

Cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au continuat  trendul decendent în intervalul analizat, rămânând sub presiunea supraofertei de metal alb, care persistă în lipsa datelor care relevă o reducere semnificativă a producţiei marilor companii, aflată în dezechilibru cu cererea slabă. Cotaţiile zilnice, cu valori sub pragul de 1.500 $/tonă, au determinat scăderea mediei săptămânale cu 3,34% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.448,80 $/tonă.

Deşi preţul de comercializare al metalului alb la bursa londoneză a fost atractiv, prin scăderea până la minimul de 1.434 $/tonă la 28 octombrie, ritmul lent al tranzacţiilor a determinat reducerea cu 1% a mediei săptămânale a stocurilor faţă de media săptămânală anterioară, la 3.060.945 tone.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra a înregistrat o reducere nesemnificativă, respectiv de 0,98%, la 5.185,60 $/tonă. În ultimele zile ale săptămânii, cotaţia cuprului a scăzut sub nivelul de 6.000 $/tonă (până la 5.135 $/tonă), pentru ca vineri să se înregistreze cea mai mare reducere din ultimele trei săptămâni.

În ultimele săptămâni, pieţele au fost afectate de scăderea consumului unor metale de top în China şi Statele Unite. Analiştii sunt îngrijoraţi cu privire la perspectivele de creştere economică pe plan mondial şi foarte prudenţi în ceea ce priveşte implicaţiile deciziei viitoare a FED (Banca Centrală a SUA) de majorare a ratei dobânzii de bază.

Stocurile la Bursa de la Londra (LME) au manifestat o tendinţă generală de scădere, respectiv cu 4,3% pe parcursul săptămânii analizate, comparativ cu săptămâna precedentă, atingând nivelul de 272,670 tone,.

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

Cotaţiile plumbului la LME au marcat o scădere treptată în intervalul analizat, de la maximul de 1.742 $/tonă la 26 octombrie la minimul de 1.681 $/tonă în ultima zi a intervalului. Declinul cotaţiilor sub pragul de 1.600 $/tonă s-a produs în condiţiile reducerii ofertei mondiale cu 500.000 tone la compania Glencore (Elveţia), în absenţa datelor privind diminuarea producţiei, care să conducă la instalarea unui uşor deficit, astfel ca preţurile să fie susţinute.

Cererea relativ slabă s-a reflectat în diminuarea nivelului stocurilor de metal la LME cu 1.050 tone, iar media săptămânală a acestora scăzut cu 1,09% faţă de media săptămânală anterioară, la 147.795 tone.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

Coptaţiile zincului au urmat un trend descrescător în intervalul analizat, pe fondul cererii moderate şi al supraofertei asupra căreia reducerea producţiei miniere cu 500.000 tone la compania Glencore (Elveţia) încă nu a avut un efect semnificativ. Piaţa mondială a zincului rămâne în aşteptarea reducerilor capacităţilor de producţie ale altor companii, pentru echilibrarea ofertei cu cererea, şi susţinerea creşterii preţului metalului. Scăderea cotaţiilor zilnice, la minimul de 1.673 $/tonă la 30 octombrie, a contribuit la diminuarea mediei săptămânale cu 1,93% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.705,40 $/tonă.

Cererea moderată dar şi folosirea metalului în ofertele de finanţare au contribuit la diminuarea nivelului stocurilor la LME până la 571.450 tone şi a mediei săptămânale cu 1,21% faţă de media săptămânală anterioară, la 574.920 tone.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 26 octombrie -1 noiembrie 2015, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 10.388,00 $/tonă, cu 0,15% mai puţin comparativ cu intervalul precedent.

Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut de la 428.370 tone, înregistrate pe 26 octombrie 2015, la 426.030 tone în data de 30 octombrie, a.c. (-2.340 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

Pe parcursul intervalului 26 octombrie – 01 noiembrie 2015, cotaţiile internaţionale ale cositorului, la Bursa de Metale de la Londra, au continuat un trend descendent, pentru a doua săptămână consecutiv. Cotaţia medie a cositorului s-a situat la 15.311 $/tonă, în scădere cu 4,37% faţă de media săptămânii precedente (16.010 $/tonă). Reducerea cotaţiei cositorului s-a produs pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi al continuării majorării stocurilor.

Majorarea stocurilor de la LME, cu 5.000  tone la data de 29 octombrie 2015, a contribuit la creşterea cu 11% a mediei săptămânale a acestora, până la 5.000 tone .

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

Săptămâna a fost marcată de şedinţa de politică monetară a FED (Banca Centrală a SUA), în urma căreia dolarul american a înregistrat aprecieri semnificative în raport cu majoritatea valutelor. Acest fapt, datorat creşterii probabilităţii ca mult aşteptata creştere a dobânzii de referinţă să fie adoptată în decembrie (atunci când se preconizează că şi Banca Centrală Europeană va reevalua, în sensul majorării, programul de stimulare monetară), a amplificat tendinţa de ieftinire a metalelor preţioase pe piaţa de lingouri din Londra[1], unde doar preţul argintului a reuşit să se menţină peste cel din săptămâna anterioară. Cu toate acestea, toate metalele preţioase au încheiat luna octombrie în creştere, suficient de accentuată pentru a înregistra, nu doar prima scumpire lunară din ultima jumătate de an, ci şi o inversare de trend, în sens ascendent.

Ø Aurul a început ultima săptămână din octombrie în creştere, la 1.166,40 $/u.f. şi, în aşteptarea şedinţei Fed, a continuat să se scumpească până la 1.179,60 $/u.f. (pe 28 octombrie). De joi însă, după anunţul menţinerii nivelului dobânzii de referinţă din SUA, metalul a început să coteze în scădere accentuată (- 3% în doar două zile) şi la închiderea fixingului londonez din 30 octombrie uncia fină[2] valora cu aproape 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.142,35 $, comparativ cu 1.161,25 $ în 23 octombrie. În aceste condiţii, preţul de referinţă al unciei fine de aur[3] a scăzut cu 0,78%, în termeni de medii săptămânale, la 1.160,53 $. În termeni de medii lunare însă, valoarea aurului a crescut cu 3%, comparativ cu cea din septembrie, înregistrând prima scumpire de acest gen din ultima jumătate de an. În plus, aşa cum se poate observa şi din figura de mai sus, asistăm la o modificare de trend, de aşa manieră încât decalajul dintre nivelul actual (1.159,25 $/u.f.) şi cel la care cota metalul în 2014 (1.222,49 $/u.f. în octombrie 2014) s‑a micşorat la doar 5%, de la 9% cu o lună în urmă.


În România, deprecierea monedei naţionale în raport cu dolarul SUA a atenuat, în mare parte, impactul ieftinirii aurului pe piaţa din Londra. Prin urmare, deşi pe 30 octombrie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu 1% mai mic decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (148,64 lei/gram, comparativ cu 150,09 lei/gram în 23 octombrie), comparativ cu săptămâna anterioară preţul de referinţă al gramului de aur[4] a crescut cu 1,78%, la 150,32 lei. În termeni de medii lunare, gramul de aur s‑a scumpit cu aproape 3%, comparativ cu septembrie, la 146,41 lei şi cu 7% comparativ cu octombrie 2014, când valora doar 137,03 lei (crescând la 7% decalajul faţă de nivelul la care cota cu un an în urmă, de la 4% în septembrie).


Ø Argintul a început intervalul analizat în creştere, la 16,10 $/u.f., şi l‑a încheiat, la fel ca şi celelalte metale preţioase, în scădere, la închiderea fixingului londonez din 30 octombrie, metalul valorând cu 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 15,82 $/u.f., comparativ cu 15,98 $/u.f. în 23 octombrie. Cu toate acestea, cererea fizică de metal a fost relativ bine susţinută de către cei care mizează pe relansarea cererii sectoarelor utilizatoare din China şi preţul de referinţă al unciei fine de argint[5] a crescut cu 0,44% în termeni de medii săptămânale, la 15,91 $. În aceste condiţii, metalul a încheiat luna octombrie cu 9% peste nivelul la care o începea (14,55 $) şi s‑a scumpit cu 7% faţă de septembrie, micşorând decalajul dintre nivelul actual (15,72 $/u.f.) şi cel la care cota metalul în 2014 (17,19 $/u.f. în octombrie 2014) la doar 5%, de la 9% cu o lună în urmă.


Ø Platina a început intervalul analizat în scădere, la 993 $/u.f., iar la închiderea fixingului londonez din 30 octombrie metalul valora cu 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (988 $/u.f., comparativ cu 1.006 $/u.f. în 23 octombrie), fapt ce a determinat scăderea preţului de referinţă al unciei fine de platină[3] cu 1,43% în termeni de medii săptămânale, la 993,60 $. Totuşi, metalul a încheiat luna octombrie cu 9% peste nivelul la care o începea (908 $/u.f.), reuşind să înregistreze şi o uşoară scumpire (+ 1%) în raport cu luna anterioară: 976,91 $/u.f., faţă de 965,36 $/u.f. în septembrie. Tendinţa de redresare nu a fost însă suficient de amplă pentru a determina o modificare de trend la fel de clară ca în cazul celorlalte trei metale preţioase. Prin urmare, preţul platinei a fost cu 22% mai mic decât în octombrie 2014, decalajul faţă de nivelul la care cota cu un an în urmă diminuându‑se cu doar 2 puncte procentuale comparativ cu cel din septembrie a.c..


Ø Paladiul, a cotat asemănător platinei, pe parcursul ultimei săptămâni din octombrie. A început intervalul analizat în scădere, la 685 $/u.f., la închiderea fixingului londonez din 30 octombrie valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (677 $/u.f., comparativ cu 699 $/u.f. în 23 octombrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă al unciei fine de paladiu3 a scăzut cu 0,79%, la 681,60 $. Spre deosebire de platină, paladiul s‑a scumpit însă cu aproape 14% în termeni de medii lunare (de la 608,50 $/u.f. în septembrie, la 691,50 $/u.f.), diminuând la 11% decalajul faţă de nivelul la care cota cu un an în urmă (778,26 $/u.f. în octombrie 2014).


Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM).

VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluţii predominant favorabile, atât în raport cu monedele din ţările dezvoltate, cât şi faţă de monedele din statele emergente şi în dezvoltare, în ultima săptămânâ a lunii octombrie.

Performanţa cursului mediu al dolarului american a fost influenţată recent de evoluţia indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, precum şi de  dinamica din pieţele de titluri de stat, acţiuni şi materii prime.

Din perspectiva macroeconomică, în Statele Unite evenimentul săptămânii a fost reprezentat de şedinţa de politică monetară a FED, penultima din acest an. În cadrul acestei şedinţe Banca Centrală a semnalat că ar putea demara noul ciclu monetar (prin majorarea ratei dobânzii de referinţă) în luna decembrie, deşi, în perioada recentă, indicatorii macroeconomici au consemnat evoluţii mixte. Spre exemplu, economia a decelerat în trimestrul III al anului curent (ritm trimestrial anualizat de 1,5%), evoluţie determinată, în principal, de contribuţia negativă a stocurilor (-1,44 puncte procentuale). Totodată, comenzile de bunuri de capital au continuat să scadă în septembrie. Pe de altă parte, venitul real disponibil al populaţiei şi consumul privat s-au accelerat recent, însă dinamica preţurilor de consum se menţine redusă (sub 0,2% an/an, pe indicatorul PCE, agreat de FED).

În Zona euro, evoluţiile recente ale indicatorilor macroeconomici exprimă rezistenţa economiei regiunii la procesul de decelerare din statele emergente, dar şi la scandalul VolksWagen. Spre exemplu, încrederea în economie s-a ameliorat recent către maximul din iunie 2011, iar rata şomajului a continuat să scadă, în septembrie, către nivelul minim de la începutul anului 2012. Cu toate acestea, dinamica preţurilor de consum se menţine redusă (0% an/an în octombrie, conform estimărilor preliminare ale Eurostat), aspect care exprimă faptul că BCE ar putea implementa noi măsuri de relaxare monetară pe termen scurt.

Pe pieţele de titluri de stat, rata de dobândă pe scadenţa 10 ani a crescut cu 3,7%, la 2,164% în Statele Unite, şi a urcat cu 4,7%, la 0,532% în Germania, în ultima săptămână din octombrie.

Pe pieţele de acţiuni s-au consemnat evoluţii mixte săptămâna trecută, semnalele lansate de FED la penultima şedinţă de politică monetară din 2015 determinând scăderea indicilor din pieţele emergente.

În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 1,8% faţă de moneda unică europeană în penultima săptămână trecută (consolidându-se la maximul din luna august), evoluţie determinată, în principal, de perspectivele divergente de politică monetară (FED vs. BCE).

De asemenea, dolarul american a crescut şi faţă de monedele din sfera de influenţă a euro: coroana suedeză (cu 1,4%), coroana daneză (cu 1,8%).


Totodată, moneda americană a consemnat aprecieri importante şi comparativ cu lira sterlină (cu 0,5%), dolarul canadian (cu 0,7%), dolarul australian (cu 0,9%), francul elveţian (cu 2,4%) şi coroana norvegiană (cu 2,8%, dat fiind că dinamica nefavorabilă a unor indicatori macroeconomici a contribuit la creşterea probabilităţii implementării unor noi reduceri ale ratei de dobândă de referinţă) în săptămâna 26-30 octombrie.

Nu în ultimul rând, cursul mediu al dolarului american a crescut şi faţă de dolarul neo-zeelandez (cu 0,2%) şi yen-ul nipon (cu 0,4%).

În ceea ce priveşte monedele ţărilor emergente şi în dezvoltare se notează aprecierea monedei americane, în medie, cu 0,6% faţă de peso argentinian şi cu 0,6% în raport cu peso filipinez.

Pe de altă parte, săptămâna trecută. dolarul american s-a depreciat cu 0,7% faţă de realul brazilian.

Comparativ cu leul românesc dolarul s-a apreciat, în medie, cu 2% săptămâna trecută, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (depreciere cu 1,8%) şi EUR/RON (apreciere cu 0,2%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.

Pieţe de capital

Principalii indici bursieri internaţionali au înregistrat evoluţii mixte săptămâna trecută, determinate, în principal, de semnalele lansate de FED la penultima şedinţă de politică monetară din acest an.

Totodată, dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, sezonul de raportări financiare trimestriale (pe trimestrul III), evoluţiile din pieţele de titluri de stat, valute şi materii prime au influenţat pieţele internaţionale de acţiuni în ultima săptămână din octombrie.

Din punct de vedere macroeconomic, în Statele Unite s-au acumulat semnale de decelerare pe final de an, după avansul cu 2,8% an/an din semestrul I. Astfel, economia a crescut cu un ritm trimestrial anualizat de doar 1,5% (dinamică de 2% an/an) în trimestrul III, iar comenzile de bunuri de capital au continuat să scadă în septembrie. Pe de altă parte, venitul real disponibil al populaţiei şi consumul privat au accelerat în perioada recentă, însă dinamica preţurilor de consum se menţine redusă (doar 0,16% an/an în septembrie). În acest context, FED a lăsat deschisă posibilitatea iniţierii noului ,,ciclu monetar” la ultima şedinţă din acest an, programată la jumătatea lunii decembrie.

În Zona euro, economia pare rezistentă la evoluţiile recente din statele emergente şi la şocul VolksWagen. Rata şomajului a scăzut în septembrie către minimul din 2012, iar încrederea în economie a atins maximul din 2011. Pe de altă parte, decelerarea creditării (la 0,6% an/an în septembrie) şi cvasi-stagnarea preţurilor de consum sunt elemente care contribuie la creşterea probabilităţii implementării unor noi măsuri de relaxare monetare de către Banca Centrală Europeană în perioada următoare.

Pe pieţele de titluri de stat, ratele de dobândă pe scadenţa 10 ani au crescut, atât în Statele Unite (cu 3,7% la 2,164%), dar şi în Germania (cu 4,7%la 0,532%) săptămâna trecută.

În acest context, indicele calculat de Morgan Stanley pentru pieţele internaţionale de capital a scăzut cu 0,3%, la 411,3 puncte săptămâna trecută (declin cu 1,4% de la începutul anului). Această evoluţie a fost determinată de declinul din pieţele emergente (în contextul semnalelor lansate recent de FED): indicele MSCI pentru această categorie a scăzut cu 2,4%, la 847,8 puncte (-11,3% de la începutul anului). Pe de altă parte, indicele MSCI pentru pieţele dezvoltate s-a consolidat, la 1 705,8 puncte săptămâna trecută (scădere cu doar 0,2% de la începutul anului).

În Statele Unite, indicele Dow Jones a crescut cu 0,1%, la 17 663,5 puncte, iar indicele S&P 500 a urcat cu 0,2%, la 2 079,4 puncte săptămâna trecută.


Pe de altă parte, în Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 0,5%, la 375,5 puncte în ultima săptămână din octombrie.

De asemenea, scădere a consemnat şi indicele MSCI Asia Pacific săptămâna trecută, cu 0,9%, la 134,6 puncte.

În România, indicele BET a încheiat ultima săptămână din octombrie cu un avans de 1,1%, la 7 205,3 puncte.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.

Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU


[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase

[2] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.

[3] Cotaţia comunicată în după‑amiaza fiecărei zile de LBMA.

[4] Cursul zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA.Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţionalăMedia săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională

[5] Cotaţia comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMA.Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA)