Tendințe și perspective pe principalele piețe internaționale de mărfuri și valutare în perioada 13 – 19 noiembrie 2017

I. ŢIŢEI

dr. Petre PRISECARU

În intervalul 13 – 19.11.2017, preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen, NYMEX, din New York, şi ICE, din Londra, exprimate în termeni de medii săptămânale, au înregistrat scăderi moderate, pe fondul unor fluctuații nesemnificative, de 1,97% în cazul ţiţeiului WTI (SUA), la 55,93 $/baril (termen decembrie), şi de 2,38%, în cazul Brent (Marea Britanie), la 62,26 $/baril (termen ianuarie).

Prețurile la petrol au scăzut ȋn cursul săptămânii, cu excepția zilei de vineri, din cauza activității bursiere, un semn că investitorii au încasat profituri după efectuarea unor pariuri mari pe pozițiile lungi nete la contractele la termen (futures) brute. Respectivii comercianți au dat înapoi pozițiile ȋn urcare, ceea ce ar fi forțat prețurile petrolului să se reducă. Un alt factor depresiv a fost știrea privind majorarera numărului de platforme de forare din SUA. Nici alte știri nu au avut efect stimulativ, ci dimpotrivă. Astfel, Administrația de Informații privind Energia din SUA (EIA) anunță că SUA vor domina piețele de petrol și gaze ȋn următorii 10 ani. În cel mai recent raport al său, agenția susține că boom-ul țițeiului de șist din SUA este departe de a fi depășit și că acesta va continua, de fapt, până ȋn 2025, iar creșterea ofertei SUA va fi egală cu potențialul de mărire a ofertei din partea Arabiei Saudite. În mod similar, extinderea livrărilor de gaze naturale din SUA va depăși ceea ce a realizat Uniunea Sovietică. „Statele Unite ale Americii vor fi, zeci de ani de acum înainte, liderul de necontestat al piețelor de petrol și gaze la nivel mondial“, a declarat directorul executiv al IEA, Fatih Birol, într-un interviu acordat la televiziunea Bloomberg. „Există o creștere mare ce va proveni din partea producţiei de petrol de șist, și, ca atare, va exista o mare diferență între SUA și alți producători“. Punând la îndoială nivelul cererii globale, EIA a redus, în raportul său, estimările privind nivelul acesteia, preconizând o creștere a cererii pentru 2017 cu 100.000 de barili pe zi mai mică, la doar 1,5 milioane barili/zi (75 milioane tone). De asemenea, a redus previziunile sale pentru 2018 cu 100.000 de barili pe zi, estimarea sa privind creșterea cererii fiind de doar 1,3 milioane barili/zi (65 milioane tone). O cerere globală inferioară celei așteptate ar putea afecta nivelul prețurilor la petrol.

Producția OPEC a scăzut cu 151.000 de barili/zi în luna octombrie față de luna septembrie, iar OPEC a continuat să raporteze „niveluri ridicate de conformitate“ în luna octombrie. Datele oferă un suport favorabil pentru poziția sa în cadrul negocierilor preconizate pentru summitul din 30 noiembrie, despre care majoritatea analiștilor cred că va ȋnsemna o prelungire a reducerilor actuale de producție pentru încă un an. În raportul său lunar, OPEC apreciază că diminuarea stocurilor la nivel mondial este un semn că reducerile de producție au fost un succes. Reducerile ofertei OPEC par să fie „singura opțiune viabilă”. Secretarul general al OPEC, Mohammad Barkindo, a declarat că extinderea reducerilor de producție este „singura opțiune viabilă“ pentru a restabili credibilitatea grupului. Există puține semne în favoarea unui alt rezultat al summitului din 30 noiembrie, decât cel al extinderii acordului. Săptămâna anterioară, OPEC a ridicat previziunile pentru creșterea cererii de tiței OPEC din 2018 cu 400.000 de barili/zi, ceea ce ar implica o reducere semnificativă a stocurilor. „Noi avem indicii clare că piața este ȋn proces de reechilibrare într-un ritm accelerat și de reinstaurare a stabilității sale“, a declarat Barkindo. „Sunt sigur că, dacă nu ne-am fi mobilizat noi înșine atunci când am făcut-o, prin consens și luarea ȋn comun de măsuri pentru a răspunde la criză, industria ar fi într-o stare mai rea decât este în prezent.“

Citigroup avertizează ȋn privința unei dezamăgiri din partea OPEC. În timp ce toată lumea merge pe ipoteza că OPEC va extinde reducerile sale de producție, analiștii lui Citigroup avertizează că piața se pregătește pentru un posibil recul. Fondurile de hedging și alte fonduri speculative au acumulat un număr aproape record de pariuri mizând pe majorarea prețurilor la petrol și puțini se așteaptă la altceva decât la o extindere a acordului OPEC până la sfârșitul anului 2018. Orice alt eveniment va reprezenta o dezamăgire imensă. „Este o exuberanță mare în piață cu privire la extinderea acordului până la finele anului 2018 și este posibil să existe o mare dezamăgire pe 30 noiembrie,“ a declarat pentru Bloomberg Ed Morse, şeful departamentului de cercetare a pieţelor de mărfuri de la Citigroup, „Noi considerăm că pe 30 noiembrie nu se va obține o prelungire pe un an întreg și că acordul OPEC s-ar putea extinde pur și simplu până la mijlocul anului 2018, lăsând pe altă dată decizia de prelungire până la finele anului 2018.

Tensiunile dintre Iran și Arabia Saudită au escaladat recent, împingând în sus prețurile petrolului. Din cauza situației din Liban, unde prim ministrul Hariri, musulman sunit, și-a dat demisia și a plecat în Arabia Saudită, s-au agravat tensiunile între saudiți și libanezii suniți, pe de o parte, și Iran și Hezbollah, pe de altă parte, Israelul amenințând și el că va bombarda Libanul (partea ocupată de Hezbollah). În ultimul său raport, OPEC a declarat că producția de petrol a Arabiei Saudite a crescut în luna octombrie la 10 milioane barili/zi (500 milioane tone), o situație care ar speria pe investitorii de la bursele de petrol. Dar tensiunea cu Iranul este, ȋn opinia comercianților de petrol, foarte îngrijorătoare. „Creșterea de către Arabia Saudită a producției peste 10 milioane de barili/zi s-ar fi înregistrat mai de mult,“ a declarat John Kilduff, partener la Again Capital, pentru agenția Reuters, ceea ce ar reprezenta un nou nivel de risc geopolitic.

Livrările de petrol saudit spre SUA s-au diminuat, Arabia Saudită încercând să limiteze exporturile de petrol către SUA pentru a diminua nivelul stocurilor din această ţară. SUA au importat doar 525.000 de barili/zi de petrol saudit în luna octombrie, cel mai mic nivel lunar din 1987 și mai redus cu aproximativ două treimi față de acum câțiva ani. Strategia este una de succes, ajutând la diminuarea stocurilor de țiței din SUA, dar Arabia Saudită este pe cale de a-şi risca, astfel, cota deţinută pe piața SUA, poziţie care ar putea fi dificil de recuperat.

În raportul său anual „Energy World Outlook 2017”, Agenția Internațională a Energiei ȋntrevede patru schimbări majore în sistemul energetic mondial ȋn următoarele decenii – expansiunea rapidă și reducerea costurilor la tehnologiile energiei verzi, electrificarea tot mai intensă la scară globală, trecerea la o economie tot mai orientată spre servicii și un mix de energie mai curată în China – precum și capacitatea de rezistență a gazelor de șist și a petrolului de șist în Statele Unite. Aceste schimbări vin într-un moment în care diferențele tradiționale dintre producătorii și consumatorii de energie sunt tot mai estompate și un nou grup important de țări în curs de dezvoltare, condus de India, se deplasează spre centrul scenei energetice mondiale. În privința creșterii cererii de energie, Scenariul Noilor Politici arată ca necesarul de energie la nivel mondial va crește mai lent decât în trecut, dar tot se va extinde cu 30% până ȋn 2040. Acesta este echivalentul dublării ponderii consumului Chinei și Indiei ȋn cadrul cererii globale. Cererea de petrol va continua să crească până în 2040, deși într-un ritm mai redus decât ȋn ultimele două decenii, iar utilizarea gazelor naturale va spori cu 45% până ȋn 2040. Cu spațiu limitat de extindere în sectorul energetic, cererea de energie din domeniul industrial devine cel mai dinamic sector de creștere. Perspectivele pentru energia nucleară s-au estompat după raportul de anul trecut, dar China va continua să ȋnregistreze o creștere treptată a producției, depășind Statele Unite până în 2030 ȋn postura de cel mai mare producător de energie electrică pe bază nucleară. China a dezvoltat tehnologii pentru centrale nucleare pe bază de toriu, element mult mai abundent decât uraniul.

Energiile regenerabile vor beneficia, până ȋn 2040, de două treimi din investițiile globale în centrale electrice, deoarece acestea devin, pentru multe țări, sursele de energie de nouă generație, cu costuri minime. Dezvoltarea rapidă a celulelor solare fotovoltaice, mai ales ȋn China și India, vor transforma energia solară ȋn cea mai importantă sursă cu emisii reduse de dioxid de carbon, până în 2040, an în care ponderea tuturor energiilor regenerabile în producția totală de energie va ajunge la 40%. În Uniunea Europeană, energiile regenerabile reprezintă deja 80% din noile capacități, iar energia eoliană devine principala sursă de energie electrică imediat după 2030, datorită creșterii puternice a producției on-shore și off-shore. Politicile energetice vor continua să sprijine realizarea de energie electrică din surse regenerabile la nivel mondial, iar transformarea sectorului energetic este amplificată de activitatea a milioane de gospodării, comunități și întreprinderi care investesc direct în panouri solare fotovoltaice. Dezvoltarea energiilor regenerabile nu se limitează doar la sectorul energetic, pentru că se va dubla utilizarea directă a surselor regenerabile de energie pentru a furniza căldură și mobilitate la nivel mondial.

Perspectivele evoluției prețurilor la tiței au un grad ridicat de incertitudine, prin prisma evoluțiilor geopolitice. Deși s-ar putea presupune că președintele Trump ar vrea să ajungă la o ȋntelegere cu Rusia, aspirațiile anumitor țări OPEC pot intra în conflict cu această ţară, potențialul lor partener extern major, care este deja îngrijorată de ideea unor prețuri prea mari: Rusia consideră că un nivel de 60 $/baril în comerţul cu ţiţei ar fi suficient pentru a justifica renunțarea la prognozatul acord de producție. Orice prelungire a acordului trebuie justificată de condițiile pieței și ar trebui adoptată cât mai aproape de scadența actualului acord. Reticența Rusiei de a susține ideea unui preț cât mai mare pentru OPEC ar putea avea ca explicație și posibilitatea ca producția SUA să atingă un nivel record de 9,3 milioane barili/zi (465 milioane tone) ȋn 2017, precum şi faptul că manevra prințului moștenitor saudit de “arestare” a miniștrilor ȋn hotelul Ritz (e drept cu confiscarea averilor și sub motivația luptei ȋmpotriva corupției) nu va conduce la un climat de instabilitate ȋn țară, care să determine retragerea unor companii majore din Arabia Saudită. Există, totuși, un risc ca optimismul “redescoperit” al OPEC să ȋi  încurajeze pe unii membri să urmărească din nou prețuri din ce în ce mai mari, justificând fiecare creștere ca pe o mișcare spre acel “preț corect” (fair price). O posibilă ȋntelegere secretă ȋntre Trump și Putin este exclusă, dar pentru ca prețul să crească sensibil cineva trebuie să-și reducă sever producția și ȋntrebarea este cine ar fi dispus să o facă pentru a stimula majorarea prețurilor.

II. GAZ NATURAL

dr. Petre PRISECARU

Preţul gazului natural la bursa NYMEX (SUA), în contractele futures cu scadenţă în luna decembrie, a înregistrat o scădere nesemnificativă, de 1,77%, la un nivel mediu de 110,09 $/1000 m.c, în contextul unei oferte relativ abundente. Conform prognozelor, vremea se va răci apreciabil ȋn următoarele săptămâni și acest fenomen ar putea contribui la majorarea cererii de gaz și, implicit, a prețurilor.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: www.bunkerindex.com

III. METALE NEFEROASE

Aluminiu

Eufrosina MEREORU

Media săptămânală a cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange – LME) a marcat o ușoară reducere. de 0,99% față de săptămâna anterioară, la 2.090 $/tonă, pe fondul diminuării stocurilor de aluminiu. Nivelul maxim înregistrat pe parcursul săptămânii analizate a fost de 2.106 $/tonă (16 noiembrie a.c.), iar cel minim de 2.077 $/tonă, pe 17 noiembrie 2017.

Nivelul stocurilor de aluminiu s-a diminuat în cursul săptămânii, până la 1.157.800 tone în ultima zi de tranzacţionare (17 noiembie 2017), iar media săptămânală a acestora a înregistrat o scădere de 1,06% față de săptămâna anterioară, la 1.162.340 tone.

Cupru

dr. Emilia MANOLE

Cotaţia medie săptămânală a cuprului la Bursa de Metale de la Londra (LME) a înregistrat o nouă reducere, de 1,03%, în intervalul 13 – 19 noiembrie 2017 față de săptămâna precedentă, la 6.759,70 $/tonă. Preţurile zilnice ale metalului roșu au fluctuat, în cursul săptămânii, între o valoare maximă de 6.822,50 $/tonă, înregistrată în a doua zi de tranzacţionare, şi una minimă de 6,715,50 $/tonă, înregistrată în 15 noiembrie a.c..

Conform analistului Julius Baer, principalul factor care a contribuit la diminuarea cotaţiei cuprului în săptămâna analizată a fost scăderea cererii, în special din partea Chinei.

Stocurile de cupru la LME au contiunat trendul descendent, înregistrând o nouă reducere, de 3,61% față de săptămâna precedentă, la 254.355 tone (considerat cel mai scăzut nivel de la mijlocul lunii septembrie a.c.).

Nichel

dr. Emilia MANOLE

Cotaţia medie la nichel, la Bursa de Metale de la Londra, a înregistrat o reducere de 5,68% în intervalul 13 – 19 noiembrie 2017, faţă de perioada precedentă, la 11.831,00 $/tonă. Cotațiile zilnice ale metalului alb s-au situat, pe parcursul săptămânii, între un nivel maxim de 12.280 $/tonă în prima zi de tranzacționare și un nivel minim de 11.470 $/tonă (considerat cel mai mic nivel din 27 octombrie a.c.) vineri, 17 noiembrie a.c., la închiderea bursei.

Potrivit analistului Danske Bank, această modificare a cotaţiilor la nichel în perioada analizată este atribuită reducerii cererii din partea Chinei pe perioada iernii.

Stocurile de nichel la Bursa de Metale de la Londra (LME), în termeni de medii săptămânale, a înregistrat o reducere de numai 0,30% faţă de săptămâna anterioară, la 381.208 tone.

Cositor

Eufrosina MEREORU

La Bursa de Metale de la Londra, cotaţia medie săptămânală a cositorului a înregistrat o scădere nesemnificativă, de numai 0,07%, faţă de intervalul precedent, la 19. 567 $/tonă, pe fondul speculaţiilor de bursă. Nivelul minim înregistrat de cotaţiile zilnice pe parcursul săptămânii a fost de 19.385 $/tonă (13 noiembrie a.c.), iar cel maxim de 19.750 $/tonă (16 noiembrie 2017).

Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME, în perioada 13 – 19 noiembrie 2017, s-a situat la 2.098 tone, în creștere cu 0,67%, comparativ cu săptămâna anterioară (2.075 tone).

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: www.koreazinc.co.kr și www.lme.com

IV. METALE PREŢIOASE

dr. Maria CARTAS

Pe piaţa de lingouri de la Londra[1], cotaţiile metalelor preţioase au înregistrat evoluţii diferenţiate, în termeni de medii săptămânale, în săptămâna 13 – 19 noiembrie 2017, atât ca trend, cât şi ca mărime a modificării procentuale. Astfel:

Aurul a înregistrat o modificare nesemnificativă (-0,01%) faţă de săptămâna precedentă (singura săptămână cu o creştere a cotaţiei medii, din ultimele 5 săptămâni), cu o cotaţie medie săptămânală de 1.279,82 dolari pe uncia fină.

– Argintul a continuat pe trendul uşor crescător din ultimele patru săptămâni, cu o creştere a mediei săptămânale de 0,10% faţă de săptămâna precedentă (când s-a înregistrat +0,42%), la 17,02 dolari pe uncia fină.

– Cotaţia medie săptămânală la platină a crescut, pentru a patra săptămână consecutivă, cu 0,43%, la 932,80 dolari pe uncia fină.

Paladiul a înregistrat pentru prima oară o scădere a cotaţiei medii săptămânale (după patru săptămâni de creştere), cu o diminuare de 1,49% faţă de intervalul precedent, la 988,20 dolari pe uncie fină.

În România, preţul gramului de aur (BNR) a înregistrat o scădere de 0,69% faţă de săptămâna precedentă, după patru săptămâni de creştere, la 162,46 lei pe gram. Evoluţia preţului gramului de aur în România reflectă atât evoluţia cotaţiei aurului pe piaţa de la Londra, cât şi evoluţia cursului leu/dolar. Săptămâna trecută dolarul american s-a depreciat cu 0,9%, evoluție determinată de dinamica EUR/RON (apreciere cu 0,3%) și EUR/USD (creştere cu 1,2%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/USD și EUR/RON.

Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

V. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

Emilia BĂLAN

În perioada 13–19 noiembrie 2017, media săptămânală a cotațiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o scădere de 1,13% comparativ cu intervalul precedent, la 155,86 $/tonă. Tendinţa cotaţiilor zilnice a fost oscilantă, de la 155,89 $/tonă, pe 13 noiembrie, la 156,99 $/tonă, vineri, 17 noiembrie a.c., la închiderea bursei, după ce pe 15 noiembrie a atins minimul ultimelor două săptămâni, de 154,32 $/tonă.

Volatilitatea cotaţiilor a reflectat cererea scăzută pentru grâul american, în condițiile concurenței intense de pe piața internațională, generată de oferta abundentă din partea țărilor riverane Mării Negre (Federația Rusă și Ucraina). În contextul în care oferta de grâu din această regiune producătoare se menține susținută, iar prețurile sunt extrem de competitive, comercianții americani sunt nevoiți să ofere grâu la preţuri mai reduse.

Potrivit Serviciului Agricol Extern[3] (Foreign Agricultural Service – FAS) din cadrul USDA, în prima jumătate a lunii noiembrie 2017, exporturile de grâu ale S.U.A. au scăzut cu 21% comparativ cu cele de la sfârșitul lunii anterioare, la 297,8 mii tone.

Porumb

Emilia BĂLAN

La Bursa din Chicago, media cotațiilor porumbului american galben nr. 2 a scăzut cu 1,82% față de perioada anterioară, la 133,65 $/tonă.

Pe 16 noiembrie a.c., cotația porumbului american a atins cea mai scăzută valoare din ultimele 10 săptămâni, în condițiile în care estimările Departamentului Agriculturii din Statele Unite ale Americii (United States Department of Agriculture – USDA) din raportul său din noiembrie a.c.[4] arată că în sezonul 2016/17 s-a obţinut o recoltă mondială record, susținută de o producție foarte mare în S.U.A., principalul producător și exportator de porumb. De asemenea, pentru sezonul actual (1 octombrie 2017-30 septembrie 2018) se previzionează a se obţine noi producţii importante de porumb, ceea ce generează o ofertă abundentă pe piața internațională.

Conform USDA[5], producția mondială de porumb este estimată la 1.750 milioane tone în 2016/17, iar pentru 2017/18 prognozele indică un nivel de 1.044 milioane tone. În 2016/17, creșteri semnificative sunt estimate și pentru recolta de porumb a S.U.A., cu peste 39 milioane tone mai mare comparativ cu sezonul anterior, la un record de 385 milioane tone, iar pentru 2017/18 se previzionează a se obține o producție de peste 370 milioane tone.

Ulei şi Boabe de Soia

Eufrosina MEREORU

La Bursa din Chicago, preţurile medii la soia boabe şi ulei de soia au înregistrat diminuări în intervalul 13 – 19 noiembrie 2017.

Cotaţia medie săptămânală a boabelor de soia a înregistrat o scădere de 1% comparativ cu săptămâna anterioară, la 357,23 $/tonă. Pe parcursul săptămânii, cotaţiile au evoluat între un nivel minim de 352,37 $/tonă (14 noiembrie a.c.) şi unul maxim de 363,94 $/tonă, pe 17 noiembrie 2017.

Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia a înregistrat o reducere de 1,78%, faţă de intervalul precedent, la 758,34 $/tonă. Preţurile la uleiul de soia au fluctuat pe parcursul săptămânii între un nivel minim de 749,92 $/tonă (14 noiembrie a.c.) şi un maxim de 766,24 $/tonă (15 noiembrie 2017).

Zahăr

Simona ZAMȘA

În săptămâna 13 – 19 noiembrie 2017, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a situat la 396,28 $/tonă înregistrând o creștere de 1,37% față de cotația săptămânii anterioare. Deși media săptămânală a crescut, trendul cotațiilor a fost predominant descendent. Perioada analizată a debutat cu prețuri mai ridicate față de ultima zi de tranzacționare din săptămâna anterioară, dar care au înregistat scăderi în următoarele 2 zile și creșteri minore în ultimele 2 zile de tranzacționare. În data de 13 noiembrie a.c. s-a atins valoarea maximă a intervalului analizat, respectiv 401,10 $/tonă, iar pe 15 noiembrie a.c., valoarea minimă de 390,65 $/tonă. Creșterea cotațiilor din această săptămână este atribuită achiziționării unei cantități mai mari de zahăr în prima zi de tranzacționare, în scop speculativ, având în vedere temerile privind diminuarea ofertei de zahăr rafinat la principalele burse de mărfuri din cauza menținerii problemelor logistice din porturile braziliene. Analiștii de piață sunt de părere că nu există motive pentru creșterea prețurilor la zahăr, având în vedere că, în sezonul actual (2017/18) toți principalii producători vor marca creșteri ale producțiilor, iar stocurile mondiale de zahăr se situează la niveluri ridicate.

Potrivit celui mai recent raport al Departamentului American al Agriculturii (USDA- United States Departament of Agriculture), din luna noiembrie 2017, în sezonul actual, producția de zahăr a principalilor producători va crește după cum urmează: Brazilia va înregistra o sporire a producției de circa 3%, la 40,2 milioane tone, India va marca o majorare de 25%, la 27,7 milioane tone iar producția Uniunii Europene se va situa la 20,1 milioane tone, cu 22% mai mare față de sezonul anterior.

Cafea

dr. Emilia MANOLE

În intervalul 13 – 19 noiembrie 2017, media cotațiilor la cafea Arabica, la Bursa de la New York, FOB, a înregistrat o nouă creștere, de numai 0,31%, față de perioada precedentă, la 2.786,68 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Arabica au fluctuat pe parcursul săptămânii între o valoare maximă de 2.813 $/tonă, înregistrată în prima zi de tranzacționare, și o valoare minimă de 2.729 $/tonă, înregistrată vineri, 17 noiembrie a.c., la închiderea bursei

Media cotațiilor la cafea Robusta, la Bursa de la Londra, CIF, a înregistrat o creștere de 0,49% în săptămâna analizată față de perioada anterioară, la 1.877,80 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Robusta au oscilat pe parcursul săptămânii între o valoare maximă de 1.894 $/tonă, înregistrată în data de 15 noiembrie a.c., și o valoare minimă de 1.863 $/tonă înregistrată în ultima zi din săptămână.

Conform specialiștilor, evoluția cotațiilor la ambele sorturi de cafea a fost influențată de ,,neajunsurile masive” de aprovizionare, ce se estimează că se v-a resimți și în magazine în viitorul apropiat.

Bumbac

Simona ZAMȘA

În intervalul 13 – 19 noiembrie 2017, mediile săptămânale ale celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri minore, achizițiile investitorilor fiind moderate. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.755,40 $/tonă, cu 0,20% mai mult față de cotația săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a crescut cu 0,70%, la 1.522,68 $/tonă. Trendul cotațiilor celor 2 sorturi a fost diferit, iar oscilațiile înregistrate în săptămâna analizată au fost minore. Prețurile bumbacului Index A au variat între un nivel minim de 1.749,67 $/tonă și unul maxim de 1.761,80 $/tonă. Pe piața americană, prețurile au atins valoarea minimă de 1.512,63 $/tonă în a doua zi de tranzacționare și au crescut până la valoarea maximă de 1.538,65 $/tonă.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: www.investing.com și www.mrci.com

VI. PIAŢA VALUTARĂ

dr. Andrei RĂDULESCU

Cursul mediu al dolarului american a înregistrat evoluții mixte săptămâna trecută, atât raportat la monedele din țările dezvoltate, cât și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare.

Asupra evoluției monedei americane au avut impact, în săptămâna 13-17 noiembrie, o serie de factori, printre care menționăm:

  1. ştirile macroeconomice din SUA, zona euro și China, inclusiv perspectivele de politică economică din aceste blocuri economice;
  2. climatul din piețele financiare internaționale (evoluții divergente pe piețele de acțiuni și scăderi ale ratelor de dobândă la titlurile de stat, pe fondul decelerării inflației și al incertitudinilor din sfera politicii economice din Statele Unite);
  3. fluctuațiile cotațiilor internaționale la materii prime (majorarea prețului la țiței).

Astfel, accelerarea economică din zona euro și intensificarea convergenței economice a regiunii către nivelul din Statele Unite coroborate cu tergiversarea reformei fiscalității în prima economie a lumii sunt elemente care au contribuit la deprecierea cursului mediu al dolarului american față de moneda unică europeană săptămâna trecută cu 1,2% (fiind înregistrate nivelurile minime din ultimele cinci săptămâni).

De asemenea, dolarul SUA a scăzut față de valutele din sfera de influență a euro: coroana daneză (cu 1,2%).

Moneda americană a consemnat deprecieri și față de lira sterlină (cu 0,1%), yen-ul nipon (cu 0,6%) și francul elvețian (cu 0,6%).

Pe de altă parte, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat săptămâna trecută raportat la dolarul canadian (cu 0,2%), coroana suedeză (cu 0,4%), coroana norvegiană (cu 0,8%), kiwi neo-zeelandez (cu 0,9%) și dolarul australian (cu 0,9%).

În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare, se observă creșterea cursului mediu al dolarului american față de peso mexican (cu 0,2%), rupia indiană (cu 0,4%), rial-ul iranian (cu 0,6%) și real-ul brazilian (cu 0,7%), evoluție determinată, în principal, de perspectivele de continuare a ciclului monetar post-criză în prima economie a lumii.

Dolarul SUA s-a depreciat, pe de altă parte, față de peso argentinian (cu 0,4%), peso filipinez (cu 0,6%) și ringgit-ul malaysian (cu 0,9%).

Raportat la leul românesc, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 0,9% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica EUR/RON (apreciere cu 0,3%) și EUR/USD (creștere cu 1,2%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/USD și EUR/RON.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: www.x-rates.com

COORDONATOR: dr. Maria CARTAS

[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase

[2] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau “uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.

[3] U.S. Department of Agriculture. Foreign Agricultural Service. U.S. Export Sales. Weekly Highlights. November 16, 2017.

[4] United States Department of Agriculture. Agricultural Marketing Service Farm Service Agency. Economic Research Service Foreign Agricultural Service. Grain: World Markets and Trade. Economics. November 9, 2017.